21 februarie 2025

În cadrul ședinței din 21 februarie a fost audiat martorul (acuzării) dl Viorel Melnic – fost consilier pe probleme economice al lui Ilan Șor, dar și ex-membru al Consiliului de observatori al Avia-Invest srl.
Răspunzând la întrebările acuzatorului de stat, dl V. Melnic a comunicat, printre altele, despre lipsa informațiilor despre careva relații (inclusiv comunicări) dintre Ilan Șor sau persoane din anturajul său cu Valeriu Lazăr.

11 februarie 2025

În cadrul ședinței din 11 februarie a fost audiat martorul (acuzării) dl Vladimir Filat, ex-prim ministru al Republicii Moldova în perioada septembrie 2009 – aprilie 2013, care a comunicat circumstanțele aferente procesului de concesionare a activelor ÎS AIC, dintre care pot fi menționate următoarele:

• Modernizarea AIC – în calitate de obiectiv strategic și în contextul negocierii acordurilor cu Comisia Europeană cu privire la liberalizarea pieței serviciilor aviatice (aderarea la Acordul privind Spațiul Comun European / OpenSky) și a regimului de vize, era una din prioritățile alianței de guvernare, respectiv acest proces era la controlul permanent al conducerii Guvernului Republicii Moldova, responsabilitatea principală în acest sens revenindu-i viceprim-ministrului, ministrului Economiei (care raporta la subiect în cadrul ședințelor săptămânale de planificare);
• Concesionarea aeroporturilor era o practică de succes în țările post-sovietice (Erevan, Tbilisi, Batumi) și din Europa Centrală și de Est și era o alternativă la modelul nu prea eficient de gestionare a activelor de către stat;
• Programul de modernizare a AIC urma Master-planul de dezvoltare a acestuia, elaborat de o companie specializată din Germania, contractată în acest scop în cadrul unui acord de finanțare, semnat de Guvern și consorțiul format din BERD și BEI - același acord vizând și oferirea finanțărilor pentru implementarea propriu-zisă a programului de modernizare;
• Problemele în procesul de modernizare a AIC în baza acordului cu BERD & BEI au început în iunie 2011 – ca și consecință a deciziei Judecătoriei Economice (JE) Chișinău de a suspenda (pentru o perioadă ne-determinată) procesul de valorificare a creditelor de la instituțiile finanțatoare – urmare a contestării în instanța de judecată a rezultatelor tenderului de către o companie din China (participantă la tenderul pentru atribuirea contractului de modernizare a pistei AIC);
• Urmare a blocării de către JE a procesului de implementare a acordului de finanțare cu BERD & BEI, în condițiile insuficienței mijloacelor financiare proprii, precum și din lipsa de spațiu bugetar-fiscal pentru a capitaliza ÎS AIC din bugetul de stat cu o sumă suficientă pentru modernizarea AIC, a fost pusă sarcina de a identifica soluții alternative de finanțare a programului de modernizare a AIC – în rezultat fiind propus modelul de concesionare (în baza unui studiu realizat de o companie internațională);
• Oportunitatea concesionării ÎS AIC a fost examinată regulamentar și agreată unanim pe platforma Consiliului pentru coordonarea proiectelor de parteneriat public-privat (condus de Prim-ministru), respectiv în cadrul ședinței Consiliului PPP din iunie 2012 s-a decis să se recomande GRM aprobarea inițierii concesionării ÎS AIC;
• Ulterior, în procedură regulamentară și în mod transparent și colegial, GRM a aprobat (prin vot unanim) HG 438 din 19.06.2012 cu privire la inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, respectiv fiind stabilită sarcina elaborării Studiului de fezabilitate în vederea elucidării viabilității proiectului.

4 februarie 2025

La inițiativa instanței de judecată, prima ședința pre-stabilită pentru anul 2025 (16 ianuarie) nu a avut loc, procesul de cercetare judecătorească fiind reluat în cadrul ședinței din 4 februarie.
În debutul ședinței, președinta completului (dna A. Cucerescu) a adus la cunoștință decizia CSM privind continuarea activității judecătorului E. Beșelea (numit recent în calitate de judecător la Curtea de Apel, interimar) și în calitate de membru al completului ce judecă cazul ”concesionării activelor AIC”.
Au urmat audierile martorului acuzării Veaceslav Negruța, ex-ministru al Finanțelor în perioada anilor 2009-2013, participant la ședințele Guvernului RM din iunie 2012 (în cadrul căreia a fost aprobată decizia privind inițierea concesionării AIC) și din mai 2013 (în cadrul căreia a fost aprobată HG 321/2013 privind concesionarea activelor ÎS Aeroportul Internațional Chișinău), acesta votând în ambele cazuri pentru concesionare.
Martorul V. Negruța a declarat, printre altele, că nu a primit de la mine careva solicitări în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de examinare și aprobare a HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare și practicile din perioada de timp respectivă, subiectul vizat fiind prezentat, dezbătut și aprobat într-o manieră transparentă și colegială. În particular, dl V. Negruța a comunicat despre citirea integrală de către însăși raportor (V. Lazăr) în cadrul ședinței GRM din 29.05.2013 a conținutului avizului Ministerului Finanțelor, respectiv prezentând contra-argumente.
Printre declarațiile relevante ale martorului V. Negruța pot fi menționate și următoarele:

• În perioada anilor 2009-2013 bugetul de stat nu dispunea de mijloace financiare pentru capitalizarea ÎS AIC în vederea asigurării investițiilor aferente implementării programului de modernizare;
• Nu toate costurile fiscale (sumele posibilelor venituri bugetare viitoare, la care statul renunță în mod deliberat prin oferirea stimulentelor investiționale, precum o perioadă de grație la plata redevenței în cadrul unui contract de concesiune) pot fi tratate drept venituri bugetare ratate, respectiv drept prejudiciu adus bugetului – depinde de impactul economic & financiar al acestora pentru sectorul vizat și bugetul public național;
• Pe parcursul lunii martie 2021 (adică în plin proces de anchetă penală asupra cazului), dl V. Negruța ”a fost conectat” (prin intermediul unei platforme on-line) la activitatea grupului de lucru, constituit sub autoritatea Comisiei (parlamentare) de control al finanțelor publice în scopul ”estimării prejudiciilor cauzate sectorului public în procesul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău”.

Totodată, martorul V. Negruța a comunicat instanței informații ce nu corespund (integral sau parțial) realității (confirmată inclusiv prin probele acuzării, prezentate în rechizitoriu) – despre ce subsemnatul a sesizat completul de judecată, după cum urmează:

• precum că nu ar fi participat la ședința GRM din iunie 2012, în cadrul căreia a fost examinată și aprobată HG RM nr. 438 din 19.06.2012;
• în cadrul ședinței GRM din 29 mai 2013 nu ar fi fost examinate, respectiv aprobate condițiile concesionării activelor ÎS AIC (anexa 1 la HG 321 din 30.05.13), printre care și formula de calcul a cuantumului minim și modalitatea de plată a redevenței concesionării;
• precum că în cadrul ședinței GRM din 29 mai 2013 nu ar fost luate în considerație nici o propunere a Ministerului Finanțelor, inclusiv cu referire la formula de calcul a cuantumului minim al redevenței.

Completul de judecată a luat act de sesizarea subsemnatului cu referire la declarațiile ce nu corespund realității ale martorului V. Negruță, menționând despre dreptul apărării de a solicita audierea repetată a martorului după finalizarea administrării probelor acuzării.

12 noiembrie -12 decembrie 2024

În perioada 12 noiembrie – 12 decembrie 2024 au avut loc 5 ședințe ale instanței de judecată, în cadrul cărora fiind audiați 5 martori (ai acuzării), inclusiv:

• un fost membru al Guvernului Republicii Moldova (GRM) - participant la ședința GRM din 29.05.2013 (în cadrul căreia a fost aprobată HG 321/2013 aferentă concesionării activelor ÎS Aeroportul Internațional Chișinău);
• un fost vice-ministru, membru al Comisiei de concurs pentru selectarea concesionarului activelor Î.S. AIC;
• 3 foști angajați ai Cancelariei de Stat a RM în perioada anilor 2012-2013.

Răspunzând la întrebările formulate în interesul meu, martorii audiați au declarat, printre altele, că nu au primit de la mine careva solicitări, indicații, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC, iar procesul de promovare, examinare, aprobare, definitivare, semnare și publicare a HG 321/2013 a fost unul conform cu prevederile cadrului normativ în vigoare în perioada de timp respectivă. Totodată, martorii relevanți au menționat că ședința GRM din 29.05.2013 a fost una transparentă (publică), subiectul concesionării activelor AIC fiind prezentat și dezbătut într-o procedură obișnuită (regulamentară) și într-o manieră colegială, respectiv proiectul HG fiind votat cu votul quasi-unanim al membrilor Guvernului prezenți la ședință (cu un singur vot împotrivă).

Instanța, în coordonare cu părțile interesate, a stabilit agenda ședințelor (17 în total) pentru perioada ianuarie-mai 2025, următoarea ședință fiind setată pentru data de 16 ianuarie 2025.

28 octombrie -12 noiembrie 2024

În perioada 28 octombrie – 12 noiembrie 2024 au avut loc 5 ședințe ale instanței de judecată, în cadrul cărora au fost audiați în calitate de martori (ai acuzării) alți 6 membri a Grupului de lucru pentru elaborarea Studiului de fezabilitate, aferent concesionării activelor ÎS Aeroportul Internațional Chișinău (AIC).
Răspunzând la întrebările formulate în interesul meu, martorii audiați au declarat, printre altele, următoarele:

• conform cadrului normativ în vigoare, Studiul de fezabilitate în cadrul procesului de concesionare a activelor-proprietate publică (ca regulă generală, inclusiv și în cazul concesionării activelor ÎS AIC) nu are statut de document (act) oficial obligatoriu, ci statut consultativ (de recomandare) pentru autoritatea publică concedentă (în cazul dat – Agenția Proprietății Publice);
• nu au primit de la mine careva solicitări, indicații, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor ÎS AIC.

În cadrul ședinței din 12 noiembrie, suplimentar audierii unuia dintre martori, instanța a examinat cererea, depusă în interesul meu, cu referire la răspunsul acuzatorului de stat la întrebările de explicare a învinuirii (poate fi consultată aici).
Prin această cerere, am solicitat instanței emiterea unei încheieri interlocutorii în privința procurorului pe caz, prin care să fie constatată încălcarea dreptului meu la apărare, garantat de Articolul 6 & 3 CEDO, cu obligarea acestuia să-mi explice care sunt probele din rechizitoriu, ce dovedesc alegațiile acuzării privind pretinsele ilegalități comise de mine în procesul de concesionare a activelor ÎS AIC.
Urmare examinării cererii menționate mai sus, deliberând pe loc, instanța a decis anexarea acesteia la cauza penală, evitând să se pronunțe pe esența ei până la etapa examinării probelor.

7 octombrie 2024

Ședința a fost amânată (pentru data de 28 octombrie 2024) – în baza cererii motivate a uneia dintre părțile în proces.

Totodată, președinta completului (dna judecător A. Cucerescu) a atras atenția părților despre faptul, că în răspunsul acuzatorului de stat din 01.10.2024 (explicarea învinuirii) se face trimitere la sentința Judecătoriei Chișinău din 29.01.2021 în cauza penală nr. 1-698/2021 de învinuire a fostului administrator al SA Banca de Economii ........ în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. 5) Cod penal.
Cu referire la această sentință – ce se prezumă că urmează a fi prezentată de partea acuzării în calitate de probă ce confirmă existența așa-numitului grup criminal organizat condus de Ilan Șor, respectiv ce urmează a fi cercetată de completul format din judecătorii A. Cucerecu, E. Beșelea și O. Bejenari, dna judecător A. Cucerescu a informat că dumneaei a fost judecător-raportor în cadrul completului ce a pronunțat sentința din 29.01.2021, menționată mai sus, iar dl judecător E. Beșelea a făcut parte, la o anumită etapă, din completul ce a examinat cauza penală vizată.
În legătură cu aceste circumstanțe, dna judecător A. Cucerescu a anunțat că atât ea, cât și dl E. Beșelea, nu au constatat existența premiselor de ordin legal pentru abținerea de la judecarea prezentei cauze penale (ce vizează concesionarea activelor AIC), totodată lăsând la discreția părților în proces o eventuală depunere a cererilor de recuzare.

1 octombrie 2024

Ședința a avut loc, fiind marcată de următoarele:

• Prezentarea de către acuzatorul de stat a răspunsului (unul comun) la întrebările de explicare a învinuirii, formulate în ședințele anterioare ale instanței în mod individual de către inculpați și/ori apărătorii acestora.

Au urmat intervențiile inculpaților și ale avocaților acestora, menționându-se în mod unanim despre caracterul general și comun al răspunsului acuzării – contrar solicitărilor de a fi oferite răspunsuri punctuale și individualizate la întrebările de explicare a învinuirii, formulate de fiecare inculpat, totodată solicitându-se timp pentru a examina răspunsul oferit de acuzare (explicarea învinuirii) și a veni la următoarea ședință a instanței cu poziții clare;

• Audierea primului martor al acuzării: dl Ion Potlog, ex-șef al Direcției parteneriat public-privat în cadrul Agenției Proprietății Publice în perioada concesionării activelor AIC, anii 2012-2013.

Răspunzând la întrebările formulate în interesul meu, martorul I. Potlog a declarat, printre altele, următoarele:
-Oportunitatea concesionării activelor AIC a fost examinată în mod colegial și transparent în cadrul ședinței Consiliului național pentru promovarea proiectelor de parteneriat public-privat din iunie 2012 (prezidată de Prim-ministrul de la acea data - V. Filat, dl I Potlog îndeplinind funcția de secretar al Consiliului), respectiv fiind luată unanim decizia de a recomanda Guvernului RM inițierea procesului de concesionare a activelor vizate;
-În calitate de funcționar public responsabil de organizarea și pregătirea ședinței Consiliului, menționată mai sus (inclusiv de prezentare către membrii acestuia a materialelor aferente), niciodată nu a pus la îndoială oportunitatea concesionării activelor AIC;
-Conform cadrului normativ în vigoare (la elaborarea căruia a participat în virtutea funcției deținute), Studiul de fezabilitate în cadrul procesului de concesionare a activelor-proprietate publică (ca regulă generală, inclusiv și în cazul concesionării activelor AIC) nu are statut de document (act) oficial obligatoriu, ci statut consultativ pentru autoritatea publică concedentă (în cazul dat – Agenția Proprietății Publice);
-D-lui nu a primit de la mine careva solicitări, indicații, etc. în legătură cu procesul de concesionare a activelor AIC.

17 septembrie 2024

Reluarea ședinței întrerupte în data de 26 iulie 2024, respectiv continuarea expunerii acuzatorului de stat – citirea învinuirii în privința a trei inculpați din totalul de 8, toți trei comunicând instanței despre faptul că nu le este clară (parțial sau în totalitate) învinuirea înaintată.
Președinta completului de judecată (dna A. Cucerescu) a solicitat inculpaților și avocaților acestora să prezinte (în scris sau verbal) acuzatorului de stat întrebările de explicare (clarificare) a învinuirii, urmată de replica (dezacordul) acestuia în partea ce ține de obligativitatea sa de a prezenta explicații la învinuire în privința inculpaților ce nu au înaintat asemenea cereri (respectiv n-au prezentat întrebări de clarificare a învinuirii) la etapa urmăririi penale/prezentării învinuirii. Au urmat explicațiile dnei A. Cucerescu despre obligativitatea (derivată din prevederile legislației în vigoare) prezentării de către partea acuzării a explicațiilor la învinuire – dacă acestea au fost solicitate după prezentarea învinuirii la etapa cercetării judecătorești, indiferent de existența/inexistența unor asemenea solicitări la etapa urmăririi penale.
Deliberând pe loc, completul de judecată a anunțat decizia de a satisface solicitarea acuzatorului de stat de a i se oferi timp pentru examinarea întrebărilor de clarificare, respectiv de a-i oferi timp până la ședința următoare (stabilită pentru data de 1 octombrie 2024) pentru a pregăti și veni în fața instanței cu răspunsurile sale la întrebările de explicare a învinuirii, prezentate de partea apărării.
În continuare, avocații au prezentat (în scris și verbal) întrebările de clarificare a învinuirii (aici poate fi consultată lista întrebărilor de explicare a învinuirii, înaintată de apărare în interesul meu – ele fiind aceleași, ce se conțin în cererea din 01 noiembrie 2022, înaintată procurorului de caz imediat după prezentarea ordonanței de punere sub învinuire).

Esența acestor întrebări, respectiv răspunsurile la care urmează să le ofere acuzarea, vor permite atât completului de judecată, cât și tuturor celor interesați (inclusiv reprezentanților mass-media) să-și contureze deja la această etapă o impresie (opinie) despre abordarea și calitatea procesului de urmărire penală pe cauza ce vizează concesionarea activelor AIC.

16 august 2024

A fost depus la Curtea de Apel Chișinău, în interesele subsemnatului, un recurs împotriva încheierilor Președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău din 19 iunie 2024, ce au stat la baza/au modificat componența completului de judecată ce examinează cauza penală în care sunt vizat, totodată fiind solicitată conexarea cu recursul similar, prezentat anterior, ce se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău și vizează încheierile Președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău prin care a fost substituit completul inițial, format în temeiul legii, cu completul prezidat de dna S. Bleșceaga.

26 iulie 2024

Continuarea ședinței întrerupte în data de 18 iulie 2024, inclusiv:
·finalizarea examinării cererilor terților privind ridicarea sechestrelor aplicate pe bunurile ce le aparțin la etapa urmăririi penale;
·deschiderea cercetării judecătorești: prezentarea de către acuzatorul de stat a învinuirii în privința a 5 inculpați (din totalul de 8), toți cinci comunicând instanței despre faptul că nu le este clară învinuirea înaintată;
·deliberarea completului de judecată și expunerea pe cererile terților privind ridicarea sechestrelor / citirea încheierilor de respingere a acestora;
·stabilirea agendei ședințelor următoare (în total 18 ședințe planificate pentru perioada 17 septembrie – 12 decembrie 2024).

De menționat, că încheierile instanței de respingere a cererilor terților de ridicare a sechestrelor asupra bunurilor ce le aparțin cu drept de proprietate au fost contestate ulterior cu recursuri la Curtea de Apel Chișinău – acestea fiind considerate ilegale și neîntemeiate/nemotivate.

18 iulie 2024

În mod previzibil - urmare promovării judecătorilor S. Bleșceaga (în funcția de judecător la CSJ) și V. Budeci (la Curtea de Apel Chișinău), ședințele de judecată în completul S. Bleșceaga, V. Budeci și O. Bejenari, stabilite de acesta pentru 14 și 20 iunie (ultima din cele pre-stabilite), nu au avut loc – la inițiativa instanței, despre ce părțile au fost anunțate din timp.
Între timp – prin Încheierea din 19 iunie a dnei Livia Mitrofan, Președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, a fost dispusă redistribuirea pentru examinare a cauzei penale ce vizează concesionarea activelor AIC, aleatoriu, prin intermediul PIGD, unui alt judecător specializat. În aceiași zi, printr-o altă încheiere a dnei L. Mitrofan, a fost dispusă modificarea completului de judecată pentru examinarea cauzei penale vizate, respectiv drept judecător-raportor, președinte al completului de judecată (în locul dnei S. Bleșceaga) a fost desemnată dna Ana Cucerescu, iar dl Eugeniu Beșelea – în calitate de membru al completului (în locul dlui V. Budeci).
Completul de judecată modificat a convocat părțile în ședință pentru data de 10 iulie, însă nu s-au prezentat câteva părți interesate, respectiv instanța a decis să amâne ședința pentru data de 18 iulie.
Ședința din 18 iulie a fost marcată de următoarele:
·subsemnatul și avocatul meu, de rând cu alte câteva părți interesate, ne-am abținut de la a da un răspuns afirmativ la întrebarea președintei completului de judecată privind încredințarea judecării cazului – până la obținerea și examinarea actelor, în baza cărora a fost format (modificat) completul;
·contrar opiniei consolidate a inculpaților și apărătorilor prezenți – dată fiind lipsa a cel puțin 4 persoane din rândul părților interesate - prezența cărora din această perspectivă fiind obligatorie, instanța a decis să inițieze în cadrul acestei ședințe examinarea cererilor terților de ridicare a sechestrelor (?!);

·membrii completului au oferit răspunsuri evazive (confuze) la întrebările apărării (i) cu referire la ce etapă a procesului ne aflăm – atâta timp cât legislația procesual-penală atribuie etapei preliminare examinarea cererilor terților de ridicare a sechestrelor, pe când completul anterior a decis prin încheiere finalizarea etapei preliminare, precum și (ii) în partea ce ține de baza legală pentru continuarea examinării cauzei din ”punctul moștenit” de la completul anterior- contrar prevederilor legale și practicii judiciare, ce presupun reluarea examinării cauzei ”de la zero” în cazul schimbării completului de judecată (precum în cazul nostru).

5 iunie 2024

Consiliul Suprem al Magistraturii decide să propună Președintelui RM numirea dnei Stella Bleșceaga – președintele completului, căruia i-a fost re-distribuită spre judecare cauza penală ce vizează concesionarea activelor AIC, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) până la atingerea plafonului de vârstă de 65 ani - urmare declarării acesteia drept unul din câștigătorii concursului pentru ocuparea funcției de judecător la CSJ.

Nu-mi rămâne decât să cred, a câta oară, în coincidențe și să-i urez dnei S. Bleșceaga (sincer, fără pic de ironie) succese la următoarea etapă de promovare în cariera profesională – acceptarea candidaturii sale de către Președinție. Presupun că va avea nevoie și de ceva noroc în acest sens - ținând cont de declarațiile recente ale reprezentanților Președinției, preluate întocmai și de Guvern, despre participarea dumneaei la ”circul corupților”.

S-ar putea, însă, să și greșesc și noi toți să asistăm la un ”circ al ipocriților”, respectiv să avem un răspuns mai mult decât clar la întrebarea de ce atâta grabă (?) în a finaliza ședința preliminară pe cauza penală ce vizează concesionarea activelor AIC. Timpul va arăta, dacă promovările a doi judecători din completul ”nou” ce judecă această cauză - ce au urmat la câteva zile după finalizarea ”subită” și cu multiple încălcări a ședinței preliminare, sunt simple coincidențe sau ridică dubii rezonabile - așa cum a presupus avocatul meu încă din ședința de recuzare a judecătoarei S. Bleșceaga din 03.05.24, că ar fi parte a unui ”deal” obscur, subordonat atingerii unor obiective politice populiste, ce n-au nimic în comun cu statul de drept și interesul public, adică al cetățenilor Republicii Moldova;

4 iunie 2024

Plenul Consiliului Suprem al Magistraturii a acceptat cererea de transfer temporar (echivalent cu promovarea) la Curtea de Apel Chișinău (din data de 17 iunie curent) a magistratului instanței de fond (Judecătoria Chișinău) Vitalie Budeci - unul din judecătorii ce au participat la ”circul corupților” – dacă e să utilizăm sintagma lansată în spațiul public de Administrația Prezidențială și Guvernul Republicii Moldova.

Să fie oare o simplă coincidență, sau ”maurul și-a făcut datoria, maurul poate să plece” ?;

31 mai 2024

Completul în componența judecătorilor Stella Bleșceaga, Vitalie Budeci și Olga Bejenari – în privința cărora apărarea și-a exprimat în repetate rânduri lipsa de încredere și a depus multiple cereri de recuzare și recursuri - pe rol la Judecătoria Chișinău, respectiv Curtea de Apel Chișinău, manifestând o grabă inexplicabilă și în lipsa unor soluții ale instanțelor pe marginea cererilor menționate, s-a pronunțat prin încheiere asupra cererilor apărării și altor chestiuni ce sunt atribuite (potrivit art. 345 Cod de Procedură Penală) spre a fi soluționate în cadrul ședinței preliminare.

Printre altele, completul de judecată a dispus:

- Examinarea cauzei penale în procedură generală, limba română, ședință publică;

- Soluționarea cererii apărătorului Victor Munteanu cu privire la declararea nulității ordonanțelor de recunoaștere a mea în calitate de bănuit și de învinuit odată cu fondul cauzei;

- Examinarea oportunității acceptării cererilor apărării privind numirea unei expertize judiciare repetate în comisie, cu atragerea unor experți din afara CNEJ, nemijlocit la etapa corespunzătoare la cercetarea judecătorească, urmând a fi anexate la această etapă la materialele cauzei împreună cu lista probelor apărării;

- Acceptarea cererilor apărării cu privire la audierea în calitate de martori a membrilor Guvernului din perioada anului 2013, inclusiv prezenți la ședința din 29 mai 2013;

- Acceptarea în calitate de probe ale apărării înregistrarea video de la ședința Guvernului RM din 29 mai 2013, precum și probele scrise invocate de avocatul Victor Munteanu;

- Respingerea ca fiind inadmisibile cererile apărării cu privire la audierea în calitate de martor a judecătorului Stella Bleșceaga și membrului Consiliului Suprem al Magistraturii Ion Guzun.

Totodată, încheierea completului de judecată conține și decizia de a examina cererile persoanelor terțe - întreprinderilor, care nu sunt parte în proces și care au solicitat ridicarea sechestrelor asupra bunurilor ce le aparțin, separat într-o ședință ulterioară.

În opinia apărării, încheierea (posibil de atacat odată ce va fi pronunțată sentința pe caz) a fost emisă cu multiple ilegalități, inclusiv în partea ce ține de auto-pronunțarea (!?) dnei judecător Stella Bleșceaga asupra audierii sale în calitate de martor, dar și prin luarea deciziei de a finaliza ședința preliminară fără a examina în prealabil cererile depuse regulamentar de persoanele terțe cu privire la ridicarea sechestrelor asupra bunurilor lor – astfel încălcându-se prevederile art. 345 alin. (4), p. 1), art. 346, coroborate cu prevederile art.209 alin. 3) Cod de Procedură Penală al RM (care stipulează expres că cererea de scoatere a bunurilor de sub sechestru poate fi înaintată instanței de judecată care judecă cauza până la începerea dezbaterilor judiciare).

În același timp, completul de judecată ”a uitat” să se pronunțe asupra cererii apărării din 29.03.2023, depuse în temeiul art. 275, 284 CPP și Art. 6 CEDO, ce conține argumente temeinice în susținerea solicitării de a înceta procesul penal în privința mea – printre care decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 20.12.23, prin care s-a pus punct litigiului dintre Agenția Proprietății Publice și Avia Invest SRL cu privire la recunoașterea drept legală a rezoluțiunii Contractului de concesiune a activelor Aeroportului Internațional Chișinău – astfel fiind confirmată legalitatea contractului vizat, respectiv și a actelor normative și administrative ce au stat la baza acestuia (inclusiv HG 321/2013, deciziile Comisiei de concurs, etc.) or, rezoluțiunea presupune desființarea unui contract valabil încheiat.

În opinia apărării, refuzând să se pronunțe pozitiv asupra acestei cereri în cadrul încheierii sale din 31 mai 2024, completul de judecată a ignorat principiul res judicata, respectiv prevederile cadrului normativ local și internațional în acest sens, jurisprudența CEDO, etc.

La ședința din 31.05.24 au fost prezenți reprezentanți ai multor instituții mass-media, astfel că imediat după finalizarea acesteia în spațiul public au apărut informații pe marginea încheierii completului de judecată, inclusiv știri despre decizia instanței de a accepta audierea în calitate de martori a membrilor Guvernului din anul 2013 – printre care cetățenii Maia Sandu și Dorin Recean.

Iar la câteva ore după apariția acestor știri, au fost publicate reacțiile cel puțin neinspirate, nediplomatice, sfidând principiile statului de drept și ale separației puterilor din stat, ale șefului Administrației Prezidențiale (din numele Președintelui RM, dna M. Sandu) și purtătorului de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova (din numele Prim-ministrului, dlui D. Recean) – ambele ”trase la indigo”, decizia instanței de judecată de acceptare a cererilor apărării de a audia în calitate de martori membrii Guvernului RM din anul 2013 fiind calificată drept ”un circ al corupților”.

În contextul acestor reacții ale angajaților Președinției și Guvernului, în calitate de cetățean responsabil și contribuabil la Bugetul Public Național – de unde persoanele vizate primesc lunar salarii și alte plăți, ași vrea să primesc răspunsuri la următoarele întrebări, legitime și deloc retorice:

- Pe cât de corectă și legală este folosirea resurselor (administrative, financiare, etc.) ale unor instituții publice (precum Președinția și Guvernul RM) pentru a promova mesajele unor persoane fizice vizate, or, aceste persoane urmează a fi audiate în calitate de cetățeni, egali în fața legii, pentru a contribui la înfăptuirea justiției prin elucidarea circumstanțelor aferente unor decizii colegiale, la care ei au participat nemijlocit în anul 2013 în funcțiile pe care le dețineau atunci, dar nu în funcțiile de acum ?;

- Să ne așteptăm la auto-sesizări din partea organelor de drept pe marginea utilizării ilegale a resurselor publice vizate în scopuri personale ?;

- Cât de credibile sunt pentru cetățenii RM și partenerii de dezvoltare ai țării narativele persoanelor vizate cu privire la supremația legii, statul de drept etc., dată fiind atitudinea disprețuitoare a acestora și/sau a reprezentanților săi în raport cu unele decizii ale instanțelor – ce se prezumă a fi independente - decizii incomode din perspectiva intereselor personale ?;

19 aprilie 2024

Apărarea, în unanimitate, a refuzat să încredințeze completului ”nou” judecarea cauzei, fiind înaintate mai multe cereri de recurs asupra actelor administrative ale conducerii Judecătoriei Chișinău ce au stat la baza substituirii completului de judecată (aici poate fi consultat recursul depus de apărare în interesul meu), precum și o cerere de recuzare, totodată fiind solicitată suspendarea examinării cazului până la soluționarea cererilor de recurs și de recuzare – solicitare respinsă de președintele ședinței, care a insistat pe continuarea ședinței. La moment, sunt pendinte la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău multiple cereri ale apărării de recuzare a completului ”nou” de judecători, respectiv de contestare a actelor Judecătoriei Chișinău, prin care aceștia au fost desemnați să examineze cauza vizată;

12 aprilie 2024

Reluarea ședinței întrerupte în data de 09 februarie, în sala de ședințe prezentându-se un alt complet de judecată, decât cel stabilit inițial și care a examinat cauza peste 10 luni de zile, respectiv compus din judecătorii S. Bleșceaga, O. Bejenari și V. Budeci, avocații apărării (susținuți de inculpați) solicitând, unanim, explicații și accesul la actele ce au stat la baza schimbării completului de judecată, respectiv timp pentru examinarea și pronunțarea pe marginea acestora;

9 Februarie 2024

A avut loc ședința de judecată, la finele căreia președintele completului a anunțat despre ”întreruperea ședinței pentru deliberare și pronunțare pe marginea cererilor înaintate de partea apărării” (aici poate fi consultat extrasul/fișa ședinței de pe portalul instante.justice.md), ședința urmând a fi reluată în data de 04 martie 2024 (aceasta fiind ulterior amânată la inițiativa instanței);

Mai 2023-Februarie 2024

Au fost petrecute mai multe ședințe lucrative în componența completului de judecători Dj. Chistol, T. Bivol și P. Păun, în cadrul cărora fiind examinate subiecte atribuite prin lege fazei preliminare ale procesului de judecată - cereri ale părților referitoare la plângerile nesoluționate în conformitate cu art. 313 CPP, listele probelor și ale martorilor (printre care membrii Guvernului Republicii Moldova din perioada anilor 2012-2013), etc.

Printre altele, în cadrul ședinței publice din 29.11.2023, mi-am prezentat poziția (verbal și în scris) în susținerea cererii de solicitare a expertizei repetate (textul poziției poate fi consultat aici);

3 mai 2023

Transmiterea în adresa mai multor instituții mass-media a unui comunicat (conținutul poate fi consultat aici ), prin care am atenționat asupra caracterului prematur al transmiterii dosarului în cauză către instanța de judecată – în virtutea faptului că procurorii nu au clarificat toate aspectele ce țin de scopul și modalitatea de concesionare a activelor AIC și nu au înlăturat lacunele fundamentale din dosar, dar și dată fiind nesoluționarea (de către judecătorul de instrucție) a contestațiilor depuse de apărare conform procedurilor legale, printre care cea cu referire la refuzul procurorilor de a dispune o expertiză economică și financiară independentă și profesionistă. Mai mult ca atât, am atenționat că există o decizie definitivă și executorie a Curții de Apel Chișinău (din noiembrie 2022) de reziliere a contractului de concesionare a activelor AIC pe motiv de neîndeplinire a obligațiilor contractuale legale, astfel prezumându-se că acest contract este perfect valabil, respectiv fiind rezultat dintr-un proces decizional neviciat din perspectiva legalității;

2 mai 2023

Organizarea conferinței de presă a conducerii PA, anunțându-se oficial despre transmiterea cauzei penale cu referire la concesionarea activelor AIC în adresa Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), urmată de prima ședință de judecată (judecător – dna Dj. Chistol) – la 18.05.23, în cadrul căreia a fost solicitată stabilirea unui complet din 3 judecători - cerere acceptată de conducerea Judecătoriei Chișinău, respectiv fiind stabilit completul creat prin lege (permanent pentru anul în curs), în componența judecătorilor Dj. Chistol, T. Bivol și P. Păun;

29 martie 2023

Depunerea către procurorul de caz, în interesul meu, a Cererii în temeiul art. 275, 284 CPP - urmare studierii materialelor cauzei penale nr. 2023960037, cu solicitarea emiterii unei ordonanțe privind scoaterea mea de sub urmărire penală. (Conținutul cererii poate fi consultat aici ). Cererea a fost respinsă, menționându-se dreptul apărării de a o depune deja instanței ce va judeca cazul;

27 februarie 2023

Emiterea de către procurorul de caz a ordonanței privind disjungerea din cauza penală nr. 2014978137 a cauzei penale nr.2023960037, conform elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art.37 alin. (3) Cod penal în privința învinuiților Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci, Angela Susanu, Maria Șendilă, Petru Jardan, Alexandru Ciutac, Alla Țubari, materialele căruia (78 volume, dintre care 50 volume (?!) – materialele dosarului penal nr.1-721/2016 de condamnare a lui Filat Vladimir), mi-au fost transmise (la 7 martie 2023) pentru a face cunoștință, concomitent fiind informat oficial despre finalizarea etapei de urmărire penală;

3 februarie 2023

Depunerea pe numele procurorului de caz a Cererii privind dispunerea expertizei judiciare repetate – reieșind din faptul că concluziile Raportului de expertiză nr. 1082-1111 din 11.07.2022 sunt neclare, contradictorii, neîntemeiate și acestea nu au fost corelate cu datele de fapt puse la dispoziția experților. Această cerere a fost respinsă (prin ordonanța procurorului de caz din 14 februarie 2022), respectiv la 07 martie 2023 am depus o plângere în adresa conducerii PA (în temeiul art. 299/1 CPP), prin care am solicitat casarea ordonanței de refuz a dispunerii expertizei repetate (pe care l-am considerat nemotivat), cu emiterea unei ordonanțe de admitere a cererii înaintate de apărare la 03 februarie 2023. La 20 martie 2023 am primit ordonanța emisă de unul din adjuncții Procurorului-șef PA, prin care de asemenea ni s-a refuzat cererea de dispunere a expertizei repetate. Reieșind din aceste considerente, considerând refuzurile de admitere a cererii de numire a expertizei repetate drept nemotivate, la 3 aprilie 2023 apărarea a depus o plângere la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (în temeiul art.313 CPP), solicitând judecătorului de instrucție casarea ordonanțelor de respingere din 14.02.23 și 20.03.23, cu emiterea unei încheieri de admitere a cererii înaintate la 03.02.23, cu solicitările expuse în aceasta (conținutul plângerii din 3 aprilie poate fi consultat aici);

1 noiembrie 2022

Depunerea pe numele procurorului de caz, în numele meu, a Cererii de explicare (clarificare) a învinuirii – prin oferirea răspunsurilor exhaustive și argumentate, care mi-ar permite exercitarea efectivă a dreptului la apărare – în temeiul art. 52 alin. (1) cu pct.22) și 27), art.63 coroborat cu art.230 alin. (2) și art. 251 CPP și art. 6 && 1 și 3 CEDO. Această cerere a fost respinsă atât de procurorul de caz (prin ordonanța din 17 noiembrie 2023), cât și de superiorul său ierarhic (prin ordonanța din 23 decembrie 2023), în rezultat apărarea a depus, la 23 ianuarie 2023, o plângere la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (în temeiul art.313 CPP), înaintând judecătorului de instrucție mai multe solicitări argumentate, printre care și obligarea PA să înlăture încălcările în privința mea și care pot fi remediate doar prin declararea nulității ordonanțelor de recunoaștere în calitate de bănuit și de învinuit (conținutul plângerii din 23 ianuarie 2023 poate fi consultat aici);

19 octombrie 2022

Emiterea ordonanței PA de punere a mea sub învinuire;

29 Iulie 2022

Înmânarea ordonanței de recunoaștere a mea în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2014978137 (de rând cu alte persoane din componența Grupului de lucru pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru concesionarea activelor AIC, angajați ai AIC ș.a.), precum și prezentarea spre a face cunoștință cu Raportul de expertiză CNEJ nr.1082-1111 din 11.07.2022;

11 iulie 2022

Transmiterea către PA a Actului de expertiză judiciară nr. 1082-1111, elaborat de experții CNEJ, ce conține și următoarea concluzie: ”urmare condițiilor ce au stat la baza concesionării activelor Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău” – se atestă diferență între redevența calculată în mărime de 1 % (conform contractului) de la veniturile din vânzările realizate din activitatea Concesionarului (întreprinderii concesionale Avia Invest) în lei moldovenești, față de redevența în mărime de 8 % (mărimea minimă recomandată de către grupul de lucru a studiului de fezabilitate pentru concesionarea activelor AIC), cea ce este cu 7 % mai puțin decât valoarea minimă a redevenței recomandate de grupul de lucru, în urma căruia statul a ratat venituri (prejudiciu) în mărime de 392105823 lei MD.”;

24 decembrie 2021

Semnarea de către Procurorul general-interimar D. Robu a scrisorii adresate dlui Sergiu Litvinenco, Ministru al Justiției – cu referire la expertiza dispusă CNEJ de PA în cadrul cauzei penale 2014978137, solicitându-i ”stabilirea priorității efectuării expertizei menționate față de expert...”;

19 octombrie 2021

Semnarea de către Procurorul general-interimar D. Robu a scrisorii adresate dnei Olga Cataraga, Directorul CNEJ, cu solicitarea urgentării efectuării expertizei dispuse de PA pe cauza penală cu nr. 2014978137 cu întocmirea raportului în termeni restrânși, ”luând în considerație rezonanța cauzei penale și complexitatea sporită” – urmată de răspunsul dnei O. Cataraga (din 28 octombrie 2021), prin care Procurorul general-interimar este informat, printre altele, că CNEJ cunoaște de la procurorul de caz despre rezonanța cauzei, dar și ”...dându-ne seama de sine stătător. Astfel, lucrările de investigație pentru soluționarea sarcinilor de expertiză înaintate au fost chiar începute în afara rândului de efectuare a expertizelor aflate la moment în cadrul Laboratorului Expertize Juridice Economice a CNEJ”;

2 Septembrie 2021

Emiterea de către PA în adresa CNEJ a ordonanței de efectuare a expertizei economico-inginerești (completată prin ordonanța din 24 decembrie 2021);

Ianuarie -septembrie 2021

Corespondența activă ”pe cerc” dintre PA, Prim-ministrul RM și Agenția Proprietății Publice (APP) cu referire la multiplele solicitări către APP de a se expune cu privire la ”...survenirea consecințelor, adică cauzarea prejudiciului material...” în rezultatul concesionării activelor AIC, ca și ”...unul din semnele obligatorii a unor componențe de infracțiune materială, care sunt investigate în cadrul cauzei penale menționate...”, urmate de refuzurile repetate ale APP de a se expune pe acest subiect – motivate prin lipsa atribuțiilor în acest sens, respectiv lipsa specialiștilor sau experților în domeniu.

Concomitent, presupun că la solicitarea Consiliului suprem de securitate (CSS), sub autoritatea Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice a activat un grup ad-hoc de lucru pentru estimarea (pretinselor) prejudicii cauzate sectorului public în procesul concesionării AIC (cu participarea reprezentanților Ministerului Finanțelor, Curții de Conturi, Președinției RM (!?) ș.a.), în rezultat fiind identificat Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) de pe lângă Ministerul Justiției drept ”cea mai potrivită” instituție pentru a evalua prejudiciul în cauză;

5 septembrie 2019

Conexarea cauzelor penale nr. 2014978137 și 2019978195 într-o singură procedură, cu atribuirea numărului unic de evidență 2014978137.

În perioada 2019 – iulie 2022, în calitate de bănuiți și/ori învinuiți pe această cauză penală au figurat (în afară de V. Cebotari și P. Jardan) membrii Comisiei de concurs pentru concesionare activelor Î.S. AIC, create prin Ordinul ME nr.103 din 14.06.13, respectiv ”paradigma” cauzei penale se focusa pe acțiunile de realizare practică a concesionării (organizarea concursului, semnarea contractului, etc.), ce au urmat după aprobarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 321 din 30 mai 2013 – fără a pune la îndoială oportunitatea și legalitatea acestei hotărâri;

5 septembrie 2019

Emiterea de către Procurorul general-interimar al RM D. Robu a ordonanței de pornire a urmăririi penale (nr. 2019978195) privind pretinsele fapte prevăzute de art.190 alin.(5), 191 alin.(3), (5), 243 alin.(3) lit. a), b), 327 alin. (3), 328 alin.(3), lit. b),c) și 335 alin.(3) din CP al RM – în privința deputaților în Parlamentul Republicii Moldova Ilan Șor, Petru Jardan, Vladimir Cebotari, precum și a altor persoane care au participat la comiterea faptelor menționate în ordonanță, exercitarea urmăririi penale fiind dispusă Procuraturii Anticorupție.

De menționat, că tocmai în acea perioadă în Parlamentul Republicii Moldova activa Comisia parlamentară de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019), condusă de deputatul Igor Munteanu – însoțită de foarte multe declarații publice ale deputaților despre necesitatea tragerii la răspundere penală a unor foști membri ai Guvernului din perioada concesionării AIC , iar Guvernul RM (în frunte cu dna Maia Sandu) a decis (prin HG nr.431 din 04.09.2019) anularea a 4 hotărâri ale GRM din anii 2012-2013, ce au stat la baza concesionării activelor AIC;

28 octombrie 2014

Pornirea de către Procuratura Anticorupție (PA) a cauzei penale nr. 2014978137, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 335 (1') din Codul Penal (CP) al RM, pe faptul abuzului de serviciu soldat cu urmări grave – în privința persoanelor care gestionează ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, care au prezentat (în luna mai 2013) către Ministerul Economiei și Guvernul Republicii Moldova informație eronată în raportul financiar și bilanțul contabil privind situația financiară la ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, urmărind scopul concesionării acestuia.